‘O god, i could be boundedin a nutshell, and count myself a king of infinite space.‘ ~ ‘O, Doamne! As putea fi inchis intr-o coaja de nuca si sa ma socotesc un rege al spatiului nemarginit,numai de n-as avea visuri rele. ‘ William Shakespeare The Tragedy of Hamlet, Prince of Denmark, Act II, Scena II

 

 

Definirea limitelor este esentiala pentru sustinerea conceptului de interventie intr-un design de interior si exterior, dar rolul cel mai important il are in definirea caracterului particular al spatiului. Identificam factorii care au condus la o disparitatate a compozitiei si propunem o abordare care sa impiedice o segregare sau o izolare a acestuia in  viitor. Limita, in intelesul ei matematic, reprezinta o valoare fixa catre care tind asimptotic valorile unei marimi variabile, deci ea margineste un domeniu de existenta (in cazul nostru cladirea propriu-zisa sau spatiul interior) pe care se defineste o functie (interventia propriu-zisa cu parametrii  variabili).Delimitarea clara a acestora foloseste la stabilirea gradului de integrare a programelor continute in obiectul final de arhitectura. Dualitatea temporala a acestuia din urma rezida in capacitatea lui de raspunde la cerintele si necesitatile proprii, creand apoi premisele integrarii sale in context si, implicit, a experimentarii lui in timp printr-o  existenta confortabila in contextul diversitatii.

Tschumi sustinea ca definitia arhitecturii implica in mod direct conceptul de limita, si ca de fapt termenul a defini consta in a determina un interval inchis de aplicabilitate, in a stabili o granita/limita a ceva, cat si de a stabili natura esentiala a acelui lucru: “In fact, the concept of limits is directly related to the very definition of architecture. What is meant by to define  –  ‘to determine the boundary or limits of, as well as . ”

Dezvoltand un design de interior si exterior pentru un spatiu fizic limitat nu presupune desfiintarea complexitatii sale inteme, ci dimpotriva o va potenta, concentrand zona de posibil si in mod firesc eforturile de a o construi. Shakespeare a folosit personajul lui Hamlet pentru a prezenta un om care nu poate pune limita gandirii sale, indiferent de spatiul fizic pe care-l inconjoara. Poate chiar constrangerea spatiala este cheia pentru o gandire mentala infinita. Prin urmare construirea unei limite devine o modalitate de a spori continutul, de a-i largi domeniul de aplicare,  de a-l concentra si ulterior de a-l dipersa/extinde.

Limita  –  criteriu in stabilirea conceptului  de interventie intr-un sit urban

Plecand de la ideea ca “paradoxul libertatii  gravitationale” este ca “libertatea vine laolalta cu limitele care o fac cu putinta” intelegem ca simpla existenta si acceptare a marginirii, in context urban, are rolul de a evidentia identitatea si centrul esential al conditionarilor unui amplasament.

Intelegem conceptul de limita nu in sensul sau negativ,  de ingradire sau evolutie restransa numai la un  anumit interval, cat vom  alege sa ne raportam la sensul sau propriu de localizare sau definire precisa a unor interese  (posibilitati), pentru ca apoi sa stabilim posibilitatea de a le integra contextului intr-o varianta optima. Cunoasterea limitelor presupune o constientizare obiectiva a argumentelor unei existente, sau, daca ne referim la un amplasament, a unei situatii in teritoriu, ce implica o iesire in afara problemei si de o privire de ansamblu.

In concluzie, interpretarea pe care o dam limitelor unui design de interior si exterior  –  in  mod special a unuia localizat intr-o  zona protejata – este importanta pentru stabilirea naturii esentiale a acestuia in raport cu contextul,  si deci cu fondul locativ acumulat. Cladirile si spatiile cu un pronuntat caracter de disfunctionalitate in raport cu intregul caruia ii apartin, creaza astfel o tema. Asa cum un corp strain este inglobat daca organismul este constrans sa o faca, insii el va fii izolat de intreg pentru ca functia lui nu este in consonanta cu restul. Pentru noi provocarea de a-l ingloba  in tesutul caruia ii apartine devine prioritara.

Caracterul  de disfunctionalitate creaza in ansamblu o situatie conflictuala, limita fiind parte integranta a acestui fapt, si deci a abordare ar putea fii  formarea, in acest mediu cu structura si compozitie definite, de  germeni constituind centre de dezvoltare a unei noi structuri.

* Bernard Tschumi, Adverisments for Architecture (Architecture and Limits),  1978, p. 101

* Liiceanu, Gabriel. Despre limita,  editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p.15

* In analiza matematica,  prin limita a unei functii intr -un punct din domeniul de definitie se intelege o valoare de care valoarea functiei se apropie oricat de mult atunci cand valoarea de intrare  (argumentul functiei) se apropie suficient de mult de punctul in care se cauta  limita.

Iulia Petrescu is a writer and architect at Criquet Architecture.

Copyright © 2015 Criquet Architecture. All Rights Reserved.

TOP